Parodontologia Veterinară

Parodontologia veterinară este ramura care asemanator stomatologiei umana are ca principal obiect de studiu parodonțiului marginal. Părăsind termenii academici, parodontologia se ocupă cu binecunoscuta ”parodontoză”.

Cu toții am auzit măcar o dată în viață acest termen popular ”parodontoză”. De asemenea, știm că este o entitate patologică foarte gravă. Gravă nu atât prin malignitatea ei, cât prin evoluția ei. Mai grav este că boala parodontală este plurifactorială. În consecință, tratamentul ei este amplu, vast și cu rezultate mai mult sau mai puțin răsunătoare. Acestea sunt în relație directă și cu disponibilitatea proprietarului de a realiza o igienă orală animăluțului de companie.

Marii autori americani și japonezi, care au făcut istorie în acest domeniu, atât prin cercetările legate de etiologie, cât și prin metodele propuse pentru tratament, recunosc importanța igienei orale atât în apariția bolii, cât și în tratarea ei. 80% din bolile parodontale remit cu o igiena orală corespunzătoare. Mult, nu? Poate nu știți, dar japonezii au făcut un studiu cu pacienți cardiaci, care nu își mai puteau realiza igiena orală. Cei cu igienă orală zilnică corectă, fără placă bacteriană dentară prezentă, au trăit mai mult decât cei fără o igienă orală corespunzătoare.

Prezența plăcii bacteriene dentare la animale implică o creștere a populației bacteriene existente în organism și orice mică scădere a imunității, chiar și renumitul curent, o banală răceală sau orice altceva, duce la migrarea lor în 3 mari direcții: inimă, rinichi și articulații. Desigur, se pot cantona și la nivelul altor organe, însă tropismul și rata crescută de incidență, este la nivelul celor enumerate mai sus.

La nivelul inimii se infectează ”sacul” în care inima există sau afectează valvele inimii, rezultând niște complicații bacteriene recunoscute de literatura de specialitate. Surprinzător, chiar și majoritatea durerilor de articulații, dispar atunci când focarele dentare infecțioase sunt eliminate.

Tot japonezii au realizat un studiu a cărui concluzie a fost că, la 6 săptămâni de la detartraj, dacă patrupezii nu sunt periați pe dinți, flora bacteriană orală revine la compoziția și procentele de dinaintea realizării acestuia.

Bolile parodontale afectează 70% dintre pisicuțe la vârsta de trei ani și 80% dintre câini la aceeași vârsta.

Doar 1% dintre câini sunt periați pe dinți, cunoscut fiind faptul că, majoritatea proprietarilor nu știu că periajul dentar al animalelor de companie le poate prelungi viața cu 20%. Procentul pisicuțelor periate pe dinți este și mai scăzut, nici nu cred că merită să fie calculat.

80% dintre câini își lasă proprietarul să îi perieze pe dinți. Din cei 20%, un procent ridicat este educabil, rămânând foarte puțini cei cărora nu li se poate realiza igiena orală. Din experiența mea, procentul de 20% reprezintă câinii cu dureri acute dentare. Toți cei care au trecut pe la un stomatolog veterinar , identificându-li-se și tratându-li-se problemele dentare, au fost extrem de cooperanți la periaj, în momentul în care au scăpat de dureri.

Lipsa periajului dentar este factorul principal și determinant în apariția gingivitei. 

Tot banalul periaj dentar veterinar este însă și prima linie de tratament.

Să începem acum să detaliem toate cele scrise. La două ore de la periaj placa bacteriană crește în volum și se lipește de dinte. La 24 de ore de la apariția plăcii bacteriene aceasta începe să se mineralizeze rezultând renumitul tartru. Prezenta bacteriilor, care prin metabolism produc compuși cu pH acid, va duce la iritație locală și inflamarea marginii gingivale rezultând gingivita, care poate fi localizată sau generalizată.

Prima linie de tratament veterinar este detartrajul. Detartrajul, așa cum știți și din stomatologia umană, reprezintă procedura prin care, cu ajutorul ultrasunetelor, îndepărtăm placa bacteriană mineralizată, cunoscută și sub numele de tartru.

Detartrajul se poate realiza în câmp închis sau în câmp deschis. Cel în câmp deschis este mai precis, cu o siguranță a îndepărtării tuturor resturilor de tartru, însă există o perioadă de recuperare puțin mai lungă.

În imaginile de mai jos avem un dinte extras în cadrul unui detartraj pe care l-am păstrat pentru a-mi ilustra imaginea de iceberg pe care o avem noi, ca proprietari, când vine vorba de tartru și dinți.

Dintele din imagine are o lungime de 14 mm, 6-7 mm coroana. Raportul lungime rădăcină/lungime coroană trebuie să fie mai mare sau cel puțin egal cu 1. În cazul în care raportul devine subunitar, porțiunea supraalveolară devenind mai mare, brațul pârghiei crește, mobilizând încet-încet dintele din alveolă, la fiecare atingere a acestuia. Ceea ce proprietarul a văzut, a fost colorația la nivelul coroanei, care era în proporție de 50-60%.

Aproape majoritatea proprietarilor așa îmi și spun: ”uitați, nu are probleme mari, doar sunt puțin colorați dinții”. Zâmbesc, pentru că după 6+16 ani de stomatologie, reușesc să văd și baza icebergului. După cum puteți vedea, subgingival, tartrul s-a depus, ajungând la o implantare osoasă de 4 mm. Nu trebuie sa fii matematician să îți dai seama că o lungime de 4 mm versus 10 mm extraosos, reprezintă indicație clară și indubitabilă de extracție.

Ultimele tratamente în domeniu recunosc importanța Laserului în sterilizarea pungilor parodontale, astfel că, după fiecare detartraj realizat în cabinetul nostru, vom steriliza cu Laser sulcusul și pungile parodontale, astfel încât să oferim reale șanse de vindecare.

Gingivita se manifestă printr-o margine gingivală roșie, franjurată, în dreptul dinților. Pe măsura ce trece timpul și nu se instalează un periaj regulat și corespunzător, această margine gingivală începe să crească în volum rezultând o hiperplazie gingivală, ca în imaginile de mai jos.

Hiperplazia gingivală reprezintă o creștere în volum a gingiei fără a avea o modificare a inserției ligamentului circular. Gingia crește deasupra zonei de atașament normal. Este varianta, poate mai puțin nocivă, fără o afectare parodontală semnificativă. Prognosticul pe termen lung variază în funcție de etiologie. Împreună vom stabili de ce a apărut, cum va evolua și ce măsuri terapeutice se impun atât din punct de vedere medical, cât și al măsurilor de întreținere și îngrijire acasă.

La noi în cabinet tratamentul hiperplaziei se realizează minim invaziv cu ajutorul Laserului, fără sângerare, fără durere și cu timp de vindecare mult redus. Mai mult, oferim și ședințe de biostimulare pentru o reducere semnificativă a tuturor acestor parametri.

Gingivita poate evolua și cu afectarea inserției ligamentului circular, cu apariția pungilor parodontale, cu secreții purulente, cu distrucția hamacului ligamentar și implicit apariția mobilității dentare.

Mobilitatea dentara poate fi de 3 grade, grade care ne interesează pentru că atitudinea terapeutică se modifică în funcție de gradul acesteia.

La o mobilitate de grad unu și doi mai avem speranțe de recuperare. În cazul mobilității de grad 3 din păcate doar extracția reprezintă soluția terapeutică.

Imobilizarea parodontală prin plasă de fibre de sticlă și compozit se pretează în cazul dinților parodontotici, frontali, cu un grad de mobilitate 1 sau 2. Pentru aceste situații oferim și soluții estetice exclusiviste, prin aplicarea de strasuri / bijuterii dentare pe dințișorii animăluțului dumneavoastră de companie.

Imobilizarea parodontală se poate realiza și cu o șină linguala protetică, cu un succes pe termen lung, mai ridicat.