Rase mici, probleme dentare mari este o sintagmă cunoscută de toți specialiștii în stomatologia veterinară. Totul începe și se termină cu raportul volum dentar versus volum osos. Numărul de dinți rămâne aproximativ același, chiar dacă uneori se constată agenezii de unu până la patru dinți. Același număr de dinți, cu același raport lungime coroană pe lungime rădăcină trebuie să își găsească loc într-un craniu de dimensiuni foarte mici. Inevitabil vor apărea înghesuirile dentare, autocurățirea va fi îngreunată, favorizându-se stagnarea alimentelor, a plăcii bacteriene, a inițierii proceselor inflamatorii parodontale, a lizei ososare iar, în final, a pierderii dinților.
Rase mici – probleme dentare mari
Interesul pentru rasele extra-mici și mici este în creștere. Condițiile demografice oferă presiunea dezvoltării acestor rase. Aglomerațiile urbane, viața la bloc, programul aglomerat al omului modern fac ca aceste rase mici să se potrivească foarte bine acestuia. Cererile fiind numeroase, ofertele nu întârzie să vină în întâmpinarea acestora. Reproducerea acestor exemplare implică responsabilitate. Atunci când vă decideți să achiziționați un pui dintr-o rasă de dimensiuni mici ar trebui să știți ce îngrijiri suplimentare necesită. El vine la pachet cu un set de nevoi printre care, cea mai importantă, este atenția pentru sănătatea orală. Noi iubim animalele și nu vă sfătuim să alegeți puiul doar după dinții din gură. Vă sfătuim să alegeți rasa și puiul după cum vă dictează inima. O dată ales, însă, vă indicăm o consultație în cabinetul nostru.
În ultimul timp am observat o creștere a incidenței incongruențelor maxilare, a persistenței dinților temporari și a defectelor congenitale.
Rase mici – probleme mari la chihuahua
Ne-am început săptămâna în forță cu reprezentantul unei rase de poșetă. Având doar șapte ani, ne-am hotărât să acceptăm o consultație în vederea unei intervenții stomatologice, cu toate că era pacient cardiac. Nu mulți ar fi acceptat un pacient cu boală mitrală stadiu C1 pentru anestezie. Doctorul Adrian Toma a fost cel care și-a asumat acest lucru, după informarea proprietarilor asupra riscurilor. Însă dacă se puneau în balanță riscurile complicațiilor derivate din problemele stomatologice versus cele anestezice, tabloul arăta așa: dacă nu interveneam, datorită pungilor parodontale mari, a grosimii mandibulare scăzute riscul unei fracturi mandibulare era crescut.
Comunicarea oro-nazală era prezentă la nivelul nării stângi, deci o altă sursă de infecție. Dinții erau îmbrăcați în mase mari de tartru și placă, iar cu fiecare alimentație, cantități crescute de bacterii erau pompate în torentul sanguin și se puteau cantona tocmai la nivelul valvelor mitrale, agravând boala cardiacă. Am avut de ales să intervenim asumat voluntar, versus intervenție de urgență, într-o etapă mai avansată a bolii cardiace, atunci când riscul pierderii pacientului ar fi fost aproape sigur. În mai puțin de 90 de minute intervenția se termina cu bine, sărbătorind cu toții succesul intervenției.
Caz de mandibulă îngustă la câini
De sâmbătă până marți, atât a durat până când ne-am întâlnit cu același diagnostic. Tot un chihuahua, de această dată cu păr lung, în vârstă de cinci luni s-a prezentat pentru leziunile traumatice de la nivelul mucoasei palatinale. Leziunile se datorau caninilor temporari inferiori, care datorită mandibulei înguste, atingeau cu vârfurile mucoasa palatinală. Am extras caninii temporari sperând într-un puseu de creștere al mandibulei care să armonizeze frumos ocluzia.
Yorkshire terrier mini-toy
Pe Instagram-Dentovet, vă prezentam pitica noastră cu despicătură de palat, alături de un confrate de rasă. Acela era în vârstă de doi ani și jumătate și cântărea 1550 grame. A plecat acasă cu 17 dinți mai puțini. Incredibil, dar adevărat! A venit pentru un detartraj și s-a întâmplat ce vă povesteam într-un blog anterior.
După realizarea radiografiilor am constatat situația dramatică.
Dar, ne-am revăzut a doua zi și era foarte bine. Cum să nu îi fie bine fără dureri dentare?
Minnie a plecat acasă
Cazul cu despicătura de palat a plecat acasă. A scăpat de perioada critică, iar acum s-a putut întoarce acasă. Ni s-a suprapus un puseu de creștere care ne-a încurcat puțin la închiderea palatului moale, dar, chiar și la oameni se închid despicăturile în doi-trei timpi. Cea mai grea etapă, închiderea palatului dur s-a realizat, urmând ca definitivarea palatului moale să se realizeze după finalizarea creșterii.
Pofta de mâncare este prezentă și pacienta plină de viață. Este foarte spectaculos să vezi cum efectiv, sub ochii tăi, într-o săptămână dimensiunile pacientului se modifică, cresc. Ca echipă intervențională primul gând, atunci când vezi că se înalță, este la prognosticul intervenției, dar, procentul câștigat după această primă intervenție este unul foarte bun.
Din Cluj-Napoca vă dorim zile cu soare și fără dureri dentare!
