Skip to main content

Cea mai des întâlnită întrebare în stomatologia veterinară este cea enunțată în blogul de astăzi. Sărbătorile au trecut cu multă mâncare. Statistica 2020 Dentovet a evidențiat extracțiile ca fiind cele mai efectuate manopere în cabinetul nostru. Pornind de la aceste premise, haideți să discutăm despre un subiect actual.

Acest blog aduce răspunsul la cea mai întâlnită întrebare în cabinetul nostru. Având în vedere că anul trecut am realizat nu mai puțin de 2066 extracții, suntem în măsură să abordăm subiectul atât din punct de vedere științific, cât și al experienței pacienților noștri. Cea mai des întâlnită întrebare, pe care de multe ori o anticipez citind faciesul proprietarilor, este:

Cum va mai mânca dacă îi extrageți atâția dinți?

Înainte să răspund acestei întrebări, vom parcurge împreună câteva aspecte legate de această întrebare.

Generalități legate de stomatologia veterinară

Stomatologia veterinară la nivel mondial are tradiție. Există linii și tehnici de lucru recomandate. Începuturile specializării au trecut de mult, în consecință există numeroase afecțiuni cu tratamente testate, verificate, comunicate.

Domeniul este unul frumos, complex, dar care te solicită atât fizic, cât și intelectual. Totodată, responsabilitatea este mare. Lucrăm cu pacienți care nu vorbesc același limbaj cu noi. Ezitarea operatorului sau testarea, nu își găsesc locul. Toate acestea se traduc prin durere.

Când vorbim despre extracții, trebuie să propui precis, fără ezitări, numărul exact de dinți care trebuie să plece.

Medic care indica stomatologie veterinara

A păstra dinți compromiși nu face decât să prelungească suferința, iar rezultatele să se lase așteptate. E identic cu păstrarea unui deget gangrenat în diabet, doar pentru că e degetul pacientului. Prefer să fim dureroși de sinceri și în favoarea pacientului, decât să mințim frumos proprietarii. Doar când realmente empatizezi cu suferința pacientului, poți să propui soluții terapeutice corespunzătoare.

Perspectiva abordării extracțiilor trebuie să fie cea a suferinței în tăcere a pacientului. Nicidecum din perspectiva proprietarului care consideră că nu arată așa de rău dinții copilului patruped sau care se întreabă cum va arăta pacientul nostru fără dinții propuși spre extracție. Trebuie să fim conștienți că animalele de companie nu au perspectiva aspectului sau a numărului de dinți. Aceasta este perspectiva proprietarului. Pisicile sau câinii știu doar atât: durere prezentă sau absentă. În jurul acestei realități noi propunem soluții. Soluțiile propuse la Dentovet se aliniază liniilor de lucru internaționale, fiind mereu conectați la noutăți.

Când se indică extracții multiple/totale în stomatologia veterinară?

Când se indică extracții multiple/totale

Indicăm extracții multiple/totale atunci nu există alte opțiuni terapeutice. Le indicăm doar atunci când pacientul se prezintă tardiv, în stadii avansate ale bolii. Amintim printre indicațiile de extracție:

Speciile și rasele cu predispoziție către afecțiuni orale care impun extracțiile multiple

În cabinetul de stomatologie veterinară există un procent crescut de pisici care necesită extracții multiple/totale. De cele mai multe ori sunt pisici care sunt FIV+ sau prezintă probleme renale.

Un procent deloc neglijabil sunt pisicile cu resorbții dentare. Trebuie să afirmăm că bâjbâiala în acest domeniu nu își mai are locul. Ani de zile s-a crezut ca resorbția dentară la feline este o carie, fiind tratată ca atare. Nu doresc să mă gândesc la durerile dentare peste care s-a aplicat încă un factor iritant, obturația coronară. Surpriza a fost mare când s-a constatat că evoluția patologiei a continuat în ciuda tratamentelor medicilor. Din păcate unicul tratament viabil și care aduce alinare este extracția dentară. Să nu uităm că mecanismul patogenetic al resorbției dentare este activarea osteoclastelor care distrug structurile dentare și le înlocuiesc cu țesut de neoformație. Înțelegându-l, ne dăm seama de inutilitatea obturațiilor dentare aplicate, de multe ori direct pe pulpa dentară expusă.

Tocmai pentru că numărul pisicilor care necesită astfel de soluții terapeutice este unul crescut, am realizat pachetele de extracții pentru ele. Înțelegem suferința și venim în sprijinul proprietarilor de pisici. Atât prin realizarea extracțiilor într-o ședință, implicit numărul de anestezii este redus la unu, cât și prin pachetele financiare fără concurență.

În rândul câinilor, număr crescut de extracții necesită rasele mici și rasele brahicefalice.

De ce?

Vă invităm să urmăriți prezentarea studiului Banfield sau să recitiți blogul nostru pe această temă.

boala parodontală la câini si câței

Ce se întâmplă dacă nu se fac extracțiile la timp?

Consecințele pe termen lung sunt multiple și nefaste.

În cazul pisicuțelor sunt numeroase studii, traduse și explicate de noi în blogurile anterioare, care arată potențarea reciprocă cu afecțiunile renale.

Complicațiile la distanță, la nivelul inimii, articulațiilor sau a plămânilor sunt și ele dovedite prin studii ample.

Dar, cele mai urâte și mai directe complicații, sunt la nivelul cavității orale și a capului.

Caninii, prin proximitatea imediată cu nasul, vor realiza comunicări oro-nazale prin pungile parodontale de la acest nivel. Aceste comunicări oro-nazale vor duce la pasajul alimentelor în nas și nu spre faringe, cu complicațiile care derivă. Principala și vitala complicație a acestei situații este pneumonia de aspirație.

La rasele mici, mandibula este subțire și de cele mai multe ori are grosimea înălțimii dinților laterali. În momentul în care avem pungi parodontale adânci aceste vor reprezenta linii de minimă rezistență, care, la cel mai mic traumatism, vor acționa ca un ic asupra lemnului. Vor apărea fracturile mandibulei din bun senin, care o dată apărute la nivelul pungilor parodontale, vor fi extrem de greu de remediat.

Probabil veți considera că sunt niște afirmații care există doar în cărțile de specialitate. Vă asigur că nu este așa. Mai mult, am avut un caz în care de la prima privire l-am diagnosticat cu fractură patologică mandibulară, datorată pungilor parodontale. Promit să vi-l prezint într-o zi. Ne-a marcat emoțional pe toți din echipă, așa că îl vom prezenta cu altă ocazie.

Trebuie să fim conștienți că orice amânare se traduce prin suferință și prin soluții complexe de rezolvare. Soluțiile vor fi complexe atât din punct de vedere tehnic, medical, dar și financiar. Așa că vorba din bătrâni, ce poți face azi nu lăsa pe mâine, în stomatologia veterinară e de mare actualitate.

Catel cu telefonul la ureche

Răspunsul la cea mai des întâlnită întrebare

Răspunsul la cea mai des întâlnită întrebare este unul firesc. Primele două săptămâni, până la vindecarea epitelială primară, plăgile postextracționale sunt suturate. Riscul contaminării osului postextracțional, prin sutură, practic nu există. Primele zile, în funcție de amploarea intervenției și patologiile asociate, vă vom indica conduita exactă, în scris, în dosarul cu care plecați de la noi din cabinet. Vă încurajăm ca, prin mijloacele de comunicare existente, fie să ne scrieți, fie să ne apelați ori de câte ori aveți nelămuriri.

Primele două săptămâni, pacientul cu extracții multiple, va primi alimente semi-moi de tipul bobițelor înmuiate, conserve și variațiuni pe această temă.

După două săptămâni, hrana uscată se poate aborda cu toată încrederea.

Mancarea dupa extractii

În familiile cu mai mulți copii patrupezi, unde nu este separată exact alimentația copiilor, se întâmplă frecvent, ca pacienții noștri, cu multiple extracții dentare, aflați în convalescență, să fure hrana uscată a frățiorilor lor. Aceasta nu are nici un fel de consecințe negative asupra vindecării.

Vă prezentăm mai jos un filmuleț. Este unul din zecile de filme pe care le avem în colecția din 2020. Acestea vin să răspundă celei mai des întâlnite întrebări la Dentovet – Stomatologie veterinară.

Vă dorim un 2021 excelent și fără dureri dentare!

Cea mai des intalnita intrebare in stomatologia veterinara - final